Sonntag, 8. Mai 2016

Transferul minti intr-un computer

     Ideea de a transfera mintea intr-un computer prinde tot mai mult la public in literatura SF si cinematografie. Odata cu progresele din domeniul inteligentei artificiale cresc si sansele ca acest lucru sa devina realitate. Dar s-ar putea sa existe anumite confuzii cu privire la ce este, de fapt, mintea noastra si cam ce am vrea sa transferam… Problema este ca noi nu stim ce ne face ceea ce suntem. Inexplicabil este si modul cum constiinta actioneaza asupra materiei. Cum poate un simplu gand sa puna in miscare 17 muschi pentru ca omul sa zambeasca, sau 43 de muschi pentru a se incrunta?

     Atunci cand in mass-media auzim despre inteligenta artificiala, se face referire de regula la invatarea de catre masini si roboti, chestiuni care nu au legatura cu intelegerea creierului si a cognitiei. Confuzia este generata de aparitia unor algoritmi performanti care permit, de exemplu, recunoasterea imaginilor, masini autonome etc - chestiuni rezervate anterior exclusiv omului. Dar daca invatarea de catre masini si robotica progreseaza intr-un ritm rapid, nu inseamna ca stim mai multe despre cum functioneaza creierul biologic. Nimic nu se produce la intamplare si, chiar daca putem gasi explicatii justificative pentru diverse fenomene, trebuie sa ajungem la cauzele lor reale ca sa le intelegem si sa le putem controla.

     Pentru a intelege mai bine este important sa stim ca organismul nostru este practic acoperit cu senzori: chimici, mecanici, vizuali, termali, proprioceptivi (perceptia corpului), nociceptivi (perceptia durerii). Toti acesti senzori informeaza creierul cu privire la lumea exterioara si universul intern al corpului, permitandu-i astfel sa efectueze reglarile necesare. Mare parte a creierului este dedicata procesarii informatiilor vizuale, ocupand intregul lob occipital si mari parti al lobilor perietal si temporal. Sa luam in calcul  si intregul sistem nervos central, vorbim de circa 86 de miliarde de neuroni, fiecare dintre acesti neuroni realizand conexiuni cu circa 10 mii de alti neuroni,  ajungand la un total de 860 de miliarde de conexiuni. Mintea genereaza emotii si le genereaza repede - inainte ca un pradator sa te prinda ori ca prada ta sa se indeparteze. Mintea nu reprezinta un simplu dispozitiv de rationare ea este in primul rand un organ destinat controlarii corpului biologic.

     Daca cineva vrea sa "transfere intreaga minte intr-un computer", trebuie rezolvata problema senzorilor. O solutie rapida ar fi aceea de a nu ne ingrijora si sa pretindem pur si simplu ca toti neuronii implicati in procesare informatiei senzoriale vor romane tacuti.
Sa efectuat o serie de experimente pentru a studia efectele izolarii sensoziale. Subiectii dupa 2 sau 3 zile de izolare nu mai puteau gandi coerent si incepusera sa sufere de halucinatii vizuale si auditorii. Experimentul a fost de interes pentru servicile secrete, ulterior "imbunatatindu-l", transformandu-l in instrument de tortura.

     Prin urmare, daca vrei sa "transferi un creier" pe un computer fara a innebuni, este important ca respectivul creier sa fie conectat la un corp artificial, care sa perceapa lumea externa. Dar ce fel de corp artificial avem astazi? Corpuri robotice unde retina este inlocuita de camere video, iar muschii de motoare. Aceasta solutie este doar o palida replica a corpului uman, departe de complexitatea acestuia din urma. Noi dispunem de un corp care interactioneaza cu lumea inconjuratoare, avem emotii nuantate in functie de context. Inteligenta umana poate tolera ambiguitatea, poate improviza si poate completa zonele de discontinuitate din cunoastere ori logica. Intuitia umana poate opera in maniera foarte creativa. Omul poate vedea modele acolo unde nu exista in lucruri. Noi ne putem da seama ce este valoros in modul de aranjare a lucrurilor, ce este cu sens in viata, precum si ce poate fi neglijat ori ignorat. Acestea sunt zone in care computerele isi vor intalni limitele...

     In trecut au fost facute diverse afirmatii extravagante despre viitorul inteligentei artificiale. Cartile SF descriu o lume dominata de masini care sunt mai inteligente si mai eficiente decat omul si care nu mai au nevoie de prezenta acestuia in lume, incercand sa-i grabeasca disparitia. O viziune mai optimista asupra lumii ce va sa vina descrie un viitor al simbiozei dintre om si masina. Aceasta viziune tine cont de faptul ca multe sarcini pot fi indeplinite mai bine de computere. Capacitatea lor de a memora este mai mare. Acestea pot efectua calcule cu o mai mare rapiditate. Computerele nu se plictisesc si, daca sunt bine programate, nu fac greseli. De aceea este inteligent sa combinam tot ce este mai bun in cele doua "specii" - creaturile bazate pe carbon, oamenii si cele bazate pe siliciu, computerele.

     In viitor computere super-performante vor lucra cot la cot la omul, fiecare invatand de la celalalt si fiecare folosindu-si abilitatile la care exceleaza. Viitorul va  veni cu implementarea unor conexiuni neurale intre om si masina, omul putand accesa direct memoria unui computer ori coordona un robot prin puterea gandului.