Dienstag, 12. Juli 2016

Teoria evolutiei bibliei

Teologii sustin ca dumnezeu ar fi transmis tot ceea ce avea de spus oamenilor cu ocazia redactarii bibliei. Orice credincios care citeste atent biblia isi da seama repede ca este o diferenta intre cele scrise in biblie si cele propagate de catre biserici. Bisericile cred ca detin puterea de-a interpreta biblia dupa bunul plac. Ele si-au autoproclamat abuziv autoritatea de a spune ca nu este totdeauna asa cum spune biblia, ci si cum ne spune asa-zisa ,,traditie’’ . Acea traditie nu este altceva decat falsurile din textele canonice, adaugirile nebiblice posttestamentare, ,,portita’’ prin care bisericile au introdus in practica de zi cu zi felurite erezii, spunand ca acestea ar veni de la divinitate!

 ,,Teoria evolutiei bibliei‘‘

Chear daca se numeste inca teorie ea detine ,,adevarul absolut’’. Sa incepem de la biblia versiunea 1.0 beta (b.vers 1.0 beta)

Adaugirile nebiblice:
300 e.n. - Rugaciuni pentru morti (b.vers 1.1)
300 e.n. - Facerea semnului crucii (b.vers 1.2)
375 e.n. - Inchinarea la sfinti si la ingeri (b.vers 1.3)
381 e.n. - Introducerea notiunii de Trinitate (b.vers.vers 1.4)
394 e.n. - Instituirea impartasaniei (b.vers.vers 1.5)
431 e.n. - Maria este proclamata divina (b.vers.vers 1.6)
500 e.n. - Preotii incep sa se imbrace altfel decat laicii (b.vers 2.0)!
526 e.n. – Maslul (b.vers 2.1)
593 e.n. - Invatatura despre purgatoriu (b.vers 2.2)
600 e.n. - Liturghia este tinuta in limba latina (b.vers 2.3)
600 e.n. - Rugaciuni adresate Mariei (b.vers 2.4)
607 e.n. - Bonifaciu III este proclamat cel dintai Papa (b.vers 3.0)
786 e.n. - Inchinarea la imagini si la relicve (b.vers 31)
850 e.n. - Folosirea apei sfintite (b.vers 3.2)
995 e.n. - Canonizarea sfintilor morti (b.vers 3.3)
998 e.n. - Postul de vineri si din preajma sarbatorilor mari (b.vers 3.4)
1079 e.n. - Celibatul preotilor (b.vers 3.5)
1090 e.n. - Rugaciuni pe bani (b.vers 4.0)
1184 e.n. - Inchizitia (b.vers 5.0beta)
1190 e.n. - Vanzarea indulgentelor (b.vers 5.1)
1215 e.n. - Transubstantierea (b.vers 5.2)
1229 e.n. - Biblia este interzisa laicilor (b.vers 5.3)
1439 e.n. - Doctrina celor sapte sacramente (b.vers 5.4)
1508 e.n. - "Ave Maria" rugaciune liturgica (b.vers 5.5)
1545 e.n. - Traditia are aceiasi autoritate ca si Biblia (b.vers 6.0beta)
1546 e.n. - Adaugarea unor apocrife la Biblie (b.vers 6.1)
1854 e.n. - Doctrina conceptiei imaculate a Mariei (b.vers 6.2)
1870 e.n. - Infailibilitatea papala (b.vers 6.3)
1950 e.n. - Doctrina inaltarii la cer a Mariei (b.vers 6.4)
1965 e.n. - Maria proclamata ca Mama a Bisericii (b.vers 6.5)
2035 e.n. - Legalizarea casatoriei la persoane de acelasi sex (b.vers 6.6)
2048 e.n. - Inchinarea la la roboti pedepsita cu moartea (b.vers 7.0)
2070 e.n. - Botezarea robotilor androizi obligatorie (b.vers 7.1)
2099 e.n. - Dreptul androizilor de a predica (b.vers 7.2)
………………………………………………………………………………………………

Ca sa fie pentru toata lumea clar ca  biblia, Alice in Tara Minunilor, Harap Alb sau Amintiri din Copilarie sunt niste carti, iar cartile nu sunt decat un suport de transmitere a informatiei, nu sunt dovada pentru informatia scrisa in ele. Adevarul din carti trebuie dovedit. Bunul simt ne spune ca pentru a dovedi un adevar scris intr-o carte ne-ar trebui cel putin doua surse separate pentru a confirma acel adevar. 

Sonntag, 3. Juli 2016

Legea duminicala a lui Constantin cel Mare

In Epistola lui Pavel catre Coloseni (2:16-17) Pavel afirma: "Nimeni sa nu va judece cu privire la zilele de Sabat care sunt umbra lucrurilor viitoare". Este unul dintre cele mai controversate pasaje din biblie. Biblia este foarte clara în privinta Sabatului (sambata, zi libera). Sabatul a fost dat la creerea lumii (Geneza 2:1-3), Jesus l-a sustinut (Luca 4:16) iar Pavel l-a recomandat (Faptele Apostolilor 13:42-44).

Din timpul apostolilor pana la imparatul roman Constantin cel Mare, crestinii au serbat sabatul (sambata) ca zi sfanta, in timp ce duminica (prima zi a saptamanii) era privita doar ca o zi de lucru. In anul 321 e.n. Constantin cel Mare a emis o decizie care impunea odihna in prima zi a saptamanii (duminica) in toate localitatile si orasele, in timp ce oamenilor de la tara li se permitea sa lucreze totusi pamantul. In anul 538 e.n. Conciliul de la Orleans a indepartat si aceasta derogare, impunand duminica ca zi libera, in timp ce sambata devenea o zi de lucru oarecare.

In tot cursul timpului a existat tendinta de a se face diferentierea de ceea ce era evreiesc. Pentru crestinism a fost un proces treptat de trecere de la sambata la duminica. Evreii tineau si tin si acum sabatul sambata. Jesus a tinut sambata si ucenicii sai au tinut sambata. Biblia nu vorbeste despre vreo schimbare a zilei de odihna ordonata de Jesus. Crestinii au inceput sa foloseasca si duminica ca zi de odihna pentru a aminti de invierea lui Jesus (desi nu este vreo indicatie expresa in biblie). Asa ca au inceput sa tina si sambata si duminica. Romanii ii prigoneau pe evrei. Crestinismul se raspandise in tot Imperiul Roman. Unii dintre crestini, ca sa nu fie confundati cu evreii, au preferat sa tina duminica. Acest proces a durat cam vreo 2-3 secole. Probabil ca imparatul Constantin cel Mare a avut in vedere si acest lucru. Dar motivul principal a fost ca sa uneasca pe necrestini si crestini, si apoi sa foloseasca aceasta pentru a-si atinge scopurile politice. Necrestinii au fost crestinati in masa. Ziua Soarelui (Sol Invictus, duminica la necrestini) a fost elementul de legatura. Dar, de-a lungul istoriei au fost mereu crestini care au pastrat sabatul zilei a saptea.

Legea data de imparatul Constantin la 7 martie 321 cu privire la ziua de odihna suna astfel: "Toti judecatorii, orasenii si meseriasii trebuie sa se odihneasca in venerabila zi a soarelui (Sol invictus). Locuitorii satelor insa pot sa se ocupe liber de cultivarea campului, pentru ca deseori se intampla ca nici o alta zi nu este mai potrivita pentru semanarea graului in brazde sau pentru plantarea vitei de vie. In felul acesta castigul dat de providenta cereasca nu trebuie sa se piarda din cauza aceasta". Originalul latin al acestui text se gaseste in Codex Justinian I.

Dar in timp ce multi crestini au fost convinsi treptat sa considere duminica ca avand un anumit grad de sfintenie, ei inca tineau adevaratul sabat ca ziua sfanta. Din timp in timp, au fost tinute mari concilii (sinoduri) in care erau convocati demnitari ai bisericii din toata lumea. Aproape in fiecare conciliu sabatul era coborat din ce in ce mai mult, in timp ce duminica era in aceeasi masura inaltata. Astfel sarbatoarea Soarelui Invincibil (Sol Invictus) a ajuns in cele din urma sa fie onorata ca o zi divina, in timp ce sabatul biblic a fost declarat o relicva a iudaismului, iar pazitorii lui au fost declarati eretici.