Publicitatea subliminala

Una dintre cele mai importante descoperiri ale psihologiei este subliminalul care reprezinta o metoda psihologica de transformare, in sensul de ameliorare. Ea poate fi folosita pentru modificarea unor stari anxioase, a blocajelor negative sau a obiceiurilor proaste fara sa necesite concentrare sau vointa. Mintea unui individ sau a unui grup de persoane este expusa unui bombardament cu mesaje subliminale pe care le accepta ca valide, facand abstractie de convingeri si de experienta. Ele se cristalizeaza in subconstient, facand persoana respectiva mai susceptibila sa adopte o anumita atitudine, transmisa subtil prin intermediul mesajului subliminal, fata de o anumit situatie, persoana etc. De aici au plecat tot felul de formule perverse, create in laboratoarele de psihologie, vinovate de spalarea creierului consumatorului sau de crearea unor false nevoi pe care acesta le-ar fi respins in conditii normale de luciditate. Dintre toate insa, numai cea privind publicitatea subliminala a picat in colimatorul legii.

Publicitatea subliminala este un gen de publicitate care are drept scop crearea unor impresii puternice in subconstientul publicului tinta, care receptioneaza mesajul, fara ca acesta sa-si dea seama despre ce este vorba, de fapt. Ea este subiectul unor controverse nesfarsite intre oamenii de stiinta, industria publicitara si marile companii. Publicul, prins la mijloc, nu stie in cine sa aiba incredere. Oamenii de stiinta si cei din domeniul publicitatii s-au atacat reciproc si ambele tabere sustinand ca spun adevarul si acuzandu-i pe adversari ca fac afirmatii profund daunatoare.

Isteria subliminala a fost declansata in anul 1957, cand un anume Vicary a anuntat public ca tocmai a infiintat o agentie de publicitate. Subliminal Projection Company, care urma sa exploateze stimulii subliminali. El a spus ca, in timpul unui film care se derula intr-un cinematograf din New Jersey, ar fi proiectat flash-uri de 1/3.000 de secunda, continand indemnurile: drink coke and eat popcorn. In urma acestui experiment, vanzarile la aceste produse ar fi crescut spectaculos. Atunci, niste senatori americani au hotarat ca aceasta practica trebuie interzisa. Desi cativa ani mai tarziu, intr-un interviu acordat revistei Advertising Age, Vicary a recunoscut ca experimentul nu a fost real si ca ar fi facut aceste declaratii pentru a-si salva compania de faliment, publicitatea subliminala a ramas in reglementari drept o fapta la fel de grava ca si publicitatea inselatoare.

Una dintre cele mai bizare temeri iscate de mesajele subliminale a devenit foarte raspandita in anii ‘80. Atunci, formatiile heavy metal au fost acuzate ca introduceau in melodiile lor „mesaje satanice” subliminale ce puteau fi auzite clar cand se inversa sensul de ascultare al melodiei. Alarmistii sustineau ca aceste mesaje incurajau tendintele suicidale in randul tinerilor (fara a explica de ce muzicienii ar fi dorit sa-si ucida potentialii cumparatori ai albumelor lor). Unii chiar spuneau ca este vorba despre o conspiratie menita sa distruga moralitatea tinerilor ascultatori.

Pentru creatorii de publicitate, tehnica stimularii subliminale poate avea unele beneficii. Insa specialistii au ajuns la concluzia ca, pe termen lung, reclamele subliminale nu au eficacitate, comportamentul putand fi directionat dispre unul specific (de exemplu: cumpararea unei anumite paste de dinti) spre unul general (cumpararea oricarei paste de dinti). Un alt studiu arata ca influenta reclamei subliminale este urmatoarea: daca iti este foarte sete si ai o preferinta pentru bautura care a fost prezentata la nivel subliminal, o vei vei alege. Insa atunci cand nu iti este sete, reclama subliminala nu te influenteaza, avand tendinta de a cumpara bautura care iti place in general.

Experimentele realizate in toata lumea in ultimii ani arata ca nu trebuie sa ne ingrijoram. Comportamentul uman nu poate fi controlat in urma mesajelor subliminale, dar poate fi indus un comportament de directionare cu caracter general. Publicitatea subliminala poate avea efecte asupra alegerilor noastre avand efecte daca suntem deja motivati sa facem un anumit lucru, dar nu ne va transforma in roboti. Nu va determina pe cineva sa faca ceva ce nu vrea. In cazul in care consumatorul are o optiune de cumparare bine stabilita, acesta nu poate fi manipulat. Dar daca ii este indiferent ce vrea sa cumpere, atunci comportamentul acestuia ar putea fi influentat prin mesaje subliminale.

Exista un curent de opinie destul de puternic potrivit caruia publicitatea ne-ar cotrobai prin cele mai ascunse cotloane ale mintii, determinandu-ne sa ne comportam irational sau sa avem tot felul de pofte ciudate, fara explicatie. E greu de crezut ca marile corporatii nu ar fi ravnit la arsenalul psihologiei pentru atacurile de marketing. Dar cat la suta e creatie si cat la suta conspiratie nu vom sti, probabil, prea curand.